Club Altfel

[aissa]

Pentru ca, probabil, cineva cu mintea plata a avut impresia ca e prea usor sa adopti au mai bagat o modificare. Pe scurt, desi la un anumit moment parintii naturali isi dau acordul ca copilul abandonat de ei sa fie adoptat, moment care practic scoate copilul de sub tutela lor, la momentul in care adoptatorii, dupa 90 de zile de incredintare, merg la tribunal pt a primii acordul final de adoptie, deci la FINALIZAREA adoptiei sunt citati ca parti in dosar si naturalii (care, reamintesc, si-au dat deja acordul sa le fie adoptati copiii). Asta inseamna ca: 1. vor avea toate datele din dosar privitoare la adoptatori (nume, adresa...) si 2. pot spune NU, pot sa se opuna, daca asa li se scoala lor adoptiei. Pot sa santajeze.... pot agata copilul pe strada sa ii zica verzi si uscate... Trebuie sa tineti cont ca acesti oameni, de regula, sunt dintr-o categorie sociala mai....joasa (cum sa ma exprim?).

Pun, pt eventualii interesati, textul de lege pus de Liliana pe DC, unde deja fetele incearca o mobilizare, sa facem ceva pt ca foarte multe fete au in acest moment actiunile in curs de derulare si le afecteaza direct si imediat aceasta decizie. Nu mai zic ce va fi pe viitor pt ca cu greu mai poti finaliza o adoptie. Va dati seama, aia trebuie citati, daca vin bine, daca nu alt termen....si tot asa...se va lungi ani de zile... Groaznic....

PS: ca sa se inteleaga ceva, pun textul legii in mesajul urmator.

[aissa]

DECIZIA Nr.369
din 20 martie 2008
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art.15 alin.(1),
art.35 alin.(2) lit.i) si art.63 alin.(3) si (4) din Legea nr.273/2004 privind
regimul juridic al adoptiei
Publicata in Monitorul Oficial nr.238 din 27.03.2008
Ioan Vida - presedinte Nicolae Cochinescu - judecator
Aspazia Cojocaru - judecator
Acsinte Gaspar - judecator
Petre Ninosu - judecator
Ion Predescu - judecator
Puskas Valentin Zoltan- judecator
Tudorel Toader - judecator
Augustin Zegrean - judecator
Simona Ricu - procuror Mihaela Ionescu - magistrat-asistent
Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art.15 alin.(1) si
art.35 alin.(2) lit.i) din Legea nr.273/2004 privind regimul juridic al adoptiei, exceptie invocata de
Teodor Luta Bura in Dosarul nr.2.878/30/2007 al Curtii de Apel Timisoara - Sectia civila
Dezbaterile au avut loc in sedinta publica din data de 21 februarie 2008, in prezenta
aparatorului partii Lacramioara Camelia Ciuban, avocatul Claudia Vasu-Kolla, cu imputernicire avocatiala la dosar, si in prezenaa reprezentantului Ministerului Public, acestea fiind consemnate in incheiere. Curtea, avand nevoie de timp pentru a delibera, a amanat pronuntarea la 28 februarie 2008, la 5 martie 2008, la 11 martie 2008, la 13 martie 2008 si la 20 martie 2008.
CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele: Prin incheierea din 13 noiembrie 2007, pronuntata in Dosarul nr.2.878/30/2007, Curtea de
Apel Timisoara - Sectia civila a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de
neconstitutionalitate a prevederilor art.15 alin.(1) si art.35 alin.(2) lit.i) din Legea
nr.273/2004 privind regimul juridic al adoptiei. Exceptia a fost invocata de recurentul Teodor
Luta Bura intr-o cauza avand ca obiect recursul formulat de acesta impotriva Sentintei civile
nr.37/PI/CC/04.05.2007, pronunaata de Tribunalul Timis - Sectia civila in Dosarul
nr.2.878/30/2007, in contradictoriu cu intimata reclamanta Directia Generala de Asistenta Sociala
si Protectia Copilului Timis si intimata parata Lacramioara Camelia Ciuban, privind incuviintarea
adoptiei interne.in motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine ca prevederile referitore la exprimarea consimtamantului parintilor firesti, atat in faza deschiderii procedurii adoptiei interne, reglementata prin art.15 alin.(1) din Legea nr.273/2004, cat si in faza incuviintarii acesteia, potrivit art.35 alin.(2) lit.i) din aceeasi lege, sunt neconstitutionale, fiind contrare atat dispozitiilor art.20, art.26, art.48 si art.49 din Constitutie, cat si prevederilor art.8 din Conventia
pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale. In acest sens, sustine ca lipsa
exprimarii consimtamantului parintilor firesti, in fata instantei judecatoresti, si in procedura
incuviintarii adoptiei produce efecte dintre cele mai grave atat cu privire la relatiile dintre copil si
familia sa naturala,cat si "cu privire la dezvoltarea sociopsihoculturala a acestuia". Autorul arata
ca si-a stabilit filiatia fata de minora; intre data deschiderii procedurii adoptiei interne si data
incuviintarii adoptiei de catre instanta de fond, fara a-si putea exprima consimtamantul, situatie
datorata dispozitiilor art.35 alin.(2) lit.i), criticate pentru neconstitutionalitate. De asemenea,
precizeaza ca ,desi statutul juridic al copilului fata de care s-a deschis procedura adoptiei poate
suferi modificari, intre data deschiderii procedurii adoptiei si aceea a incuviintarii acesteia,
legiuitorul nu a prevazut obligativitatea exprimarii consimtamantului parintilor firesti in fata
instantei de judecata si in procedura incuviintarii adoptiei, incalcandu-se prin aceasta dreptul persoanelor la viata familialaCurtea de Apel Timisoara - Sectia civila apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este intemeiata. In acest sens, arata ca exprimarea consimtamantului parintilor firesti este prevazuta de art.14 din Legea nr.273/2004 ca o conditie de fond la adoptia copilului, consecinta fiind aceea ca,prin adoptie, inceteaza legaturile de rudenie fireasca si orice relatie ce caracterizeaza viaaa de familie. De asemenea, precizeaza ca procedura adoptiei interne parcurge in actuala reglementare a Legii nr.273/2004 trei faze, iar exprimarea consimtamantului in fata instantei de judecata este impusa numai la deschiderea procedurii adoptiei, conform art.15 din lege. In acest cadru legal, consimtamantul la adoptia copilului este de ordin general, iar nu unul in cunostinta de cauza. Curtea de Apel Timisoara observa ca, potrivit art.5 si art.9 din Conventia europeana in materia adoptiei pentru copii, incheiata la Strasbourg la 24 aprilie 1967, la care Romania a aderat pin Legea nr.15 din 25 martie 1993, existenta consimtamantului parintilor se
analizeaza la momentul "pronuntarii adoptiei", deci cel al incuviintarii, si nu la cel al deschiderii procedurii acesteia. Face referire si la dispozitiile art.9 alin.(1) si (2) din Conventia cu privire la drepturile copilului, adoptata de Adunarea Generala a Organizatiei Natiunilor Unite la 20
noiembrie 1989, ratificata de Romania prin Legea nr.18 din 27 septembrie 1990, potrivit carora, in
cazul separarii copilului de parintii si, toate partile interesate trebuie sa aiba posibilitatea de a
participa la dezbateri si de a-si face cunoscute punctele de vedere. Arata ca sunt de observat si
dispozitiile art.21 din aceeasi Conventie, potrivit carora in cazul adoptiei copilului, trebuie sa
primeze interesele supreme ale acestuia, sens in care adoptia va fi autorizata numai cu luarea in
considerare a statutului juridic al copilului in raport cu parintii, cu rudele si cu reprezentantii sai
legali si numai daca persoanele interesate si-au dat consimtamantul cu privire la adoptie in
cunostinta de cauza, in urma unei consilieri corespunzatoare.
Potrivit dispozitiilor art.30 alin.(1) din Legea nr.47/1992, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.
Guvernul considera ca ne aflam in prezenta unei situatii de "vid legislativ" in care judecatorul este chemat sa interpreteze legea si sa si suplineasca lipsurile, astfel incat aceasta sa
fie aplicata in conformitate cu scopul pentru care a fost edictata, sens in care apreciaza ca
exceptia de neconstitutionalitate urmeaza sa fie respinsa ca fiind inadmisibila.
Avocatul Poporului apreciaza ca prevederile criticate nu contravin dispozitiilor art.26,
art.29, art.48 si art.49 din Constitutie, raportate la art.8 din Conventia pentru apararea drepturilor
omului si a libertatilor fundamentale. Considera ca ceea ce a determinat invocarea exceptiei de
neconstitutionalitate este modul de interpretare si de aplicare a legii la o situatie specifica,
acestea fiind atributul exclusiv al instantelor de judecata.
Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.
CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului,
raportul intocmit de judecatorul-raportor, sustinerile partii prezente, concluziile procurorului,
dispozitiile de lege criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr.47/1992,
retine urmatoarele:
Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta,potrivit dispozitiilor art.146
lit.d) din Constitutie, precum si ale art.1 alin.(2), ale art.2, 3, 10 si 29 din Legea nr.47/1992, sa
solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.
Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate, astfel cum reiese din incheierea de sesizare a Curtii si din notele scrise ale autorului, il constituie prevederile art.15 alin.(1)si ale art.35 alin.(2)
lit.i) din Legea nr.273/2004 privind regimul juridic al adoptiei, publicata ?n Monitorul Oficial al Rom?niei, Partea I, nr.557 din 23 iunie 2004, care au urmatorul continut:
- Art.15 alin.(1): "Consimtamantul parintilor firesti sau, dupa caz, al tutorelui se da in fata
instantei judecatoresti odata cu solutionarea cererii de deschidere a procedurii adoptiei.";
- Art.35 alin.(2) lit.i): "Cererea de incuviintare a adoptiei este insotita de urmatoarele acte:
[...]
i) documentele doveditoare cu privire la exprimarea consimtamantului parintilor firesti, in
masura in care nu s-a pronuntat anterior o hotarare judecatoreasca de incuviintare a deschiderii procedurii adoptiei interne a copilului; dispozitiile art.12 alin.(3) sau (4) ori ale art.13 se aplica in
mod corespunzator."
Prevederile art.12 alin.(3) si (4) si ale art.13 din Legea nr.273/2004 privind regimul juridic al
adoptiei, la care face trimitere art.35 alin.(2) lit.i), au urmatorul continut:
- Art.12 alin.(3) si (4): "(3) Daca unul dintre parintii firesti este decedat, necunoscut, declarat, in conditiile legii, mort sau disparut, pus sub interdictie, precum si daca se afla, din orice imprejurare, in imposibilitate de a-si manifesta vointa, consimtamantul celuilalt parinte este
?ndestulator.
(4) Consimtamantul parintilor firesti ai copilului nu este necesar daca ambii se gasesc in
oricare dintre situatiile prevazute la alin.(3), precum si in cazul adoptiei prevazute la art.5 alin.(3).";
- Art.13: "in mod exceptional, instanta judecatoreasca poate trece peste refuzul parintilor
firesti sau, dupa caz, al tutorelui de a consimti la adoptia copilului, daca se dovedeste, prin orice
mijloc de proba, ca acestia refuza in mod abuziv sa-si dea consimtamantul la adoptie si instanta
apreciaza ca adoptia este in interesul superior al copilului, tinand seama si de opinia acestuia data in conditiile art.11 alin.(1) lit.b), cu motivarea expresa a hotararii in aceasta privinta."
Autorul exceptiei sustine ca textele de lege criticate sunt contrare dispozitiilor constitutionale
ale art.20 - Tratatele internationale privind drepturile omului, art.26 referitoare la viata intima,
familiala si privata, art.48 privitor la familie, art.49 privind protectia copiilor si tinerilor. Totodata,
autorul exceptiei considera ca prevederile criticate contravin si dispozitiilor art.8 privind dreptul la
respectarea vietii private si de familie din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a
libertatilor fundamentale.
Examinand exceptia de neconstitutionalitate, astfel cum a fost formulata, Curtea retine
urmatoarele:
Autorul exceptiei nu si-a dat consimtamantul la deschiderea procedurii adoptiei, intrucat nu
era stabilita paternitatea fata de copil si nici nu a fost parte in faza incuviintarii adoptiei ce a facut
obiectul Dosarului nr.2.878/30/2007 solutionat de Tribunalul Timis - Sectia civila, de vreme ce,
potrivit art.63 alin.(3) din Legea nr.273/2004, la incuviintarea adoptiei se citeaza numai directia in a carei raza teritoriala se afla domiciliul copilului, directia in a carei raza teritoriala domiciliaza
adoptatorul si persoana ori familia adoptatoare.
Potrivit art.61 alin.(4) din Legea nr.273/2004, cererile de deschidere a procedurii adoptiei, cererile de incredintare a copilului in vederea adoptiei si cererile de incuviintare a adoptiei se judeca in prima instanta, la tribunal, potrivit regulilor prevazute de Cartea III - Dispozitii generale privitoare la procedurile necontencioase din Codul de procedura civila;, iar recursul, potrivit art.336 alin.3 din Codul de procedura civila "poate fi facut de orice persoana interesata, chiar
daca nu a fost citata la dezlegarea pricinii". Ca atare, in materie, recursul, potrivit art.61 alin.(5)
din Legea nr.273/2004 coroborat cu art.336 alin.3 din Codul de procedura civila, poate fi formulat
si de autorul exceptiei, care, recunoscandu-si paternitatea fata de copil, intre deschiderea procedurii adoptiei si incuviintarea acesteia, are calitate procesuala si justifica un interes. 1. in ceea ce priveste art.15 alin.(1) din cap. II - "Conditiile de fond ale adoptiei" al Legii
nr.273/2004, criticat pentru neconstitutionalitate, Curtea observa ca acesta prevede exprimarea consimtamantului parintilor firesti sau, dupa caz, al tutorelui numai odata cu solutionarea cererii de deschidere a procedurii adoptiei, in fata instantei judecatoresti. Consimtamantul parintilor
firesti este o conditie de fond la adoptia copilului, urmand a fi exprimat in mod liber, neconditionat si numai dupa ce acestia au fost informati asupra consecintelor adoptiei, in special asupra
incetarii legaturilor lor de rudenie cu copilul, consimtamantul, insa, este de ordin general si nu are
in vedere persoana sau familia adoptatoare.
De aceea, Curtea constata ca prevederile art.15 alin.(1) privind exprimarea
consimtamantului parintilor firesti, la momentul deschiderii procedurii adoptiei, sunt in acord atat cu dispozitiile constitutionale privind familia, viata familiala si protectia copiilor si a
tinerilor, ce se regasesc ?n art.26, art.48 si art.49 din Constitutie, cat si cu interesul superior al
copilului.
De asemenea, Curtea retine ca prevederile criticate nu contravin nici art.20 din Constitutie,
raportat la art.8 privind dreptul la respectarea vietii private si de familie din Conventia pentru
apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale.
2. Cat priveste critica de neconstitutionalitate a art.35 alin.(2) lit.i) din cap. III "Procedura adoptiei interne", sectiunea 4 "incuviintarea adoptiei" din Legea nr.273/2004, Curtea observa ca
acesta cuprinde doua teze, ce se vor analiza prin conformitatea lor cu dispozitiile din Constitutie
si din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale. a. Curtea retine ca art.35 alin.(2) lit.i) teza intai din Legea nr.273/2004 prevede ca, la
cererea de incuviintare a adoptiei, se anexeaza documente doveditoare cu privire la exprimarea consimtamantului parintilor firesti, din faza de deschidere, fara sa se prevada exprimarea acestuia, in aceasta etapa, in fata instantei de judecata.in mod exceptional, in masura in care s-
a pronuntat anterior o hotarare judecatoreasca de incuviintare a deschiderii procedurii adoptiei
interne a copilului, documentele doveditoare cu privire la exprimarea consimtamantului parintilor
firesti pot sa lipseasca.
Tot astfel, Curtea retine ca parintii firesti ai copilului sunt citati numai la judecarea cererilor
referitoare la deschiderea procedurii adoptiei, iar potrivit art.63 alin.(3) din Legea nr.273/2004,
parintii firesti nu sunt parti in procedura de incuviintare a adoptiei, judecarea cererilor de
incuviintare a acesteia facandu-se cu citarea directiei in a carei raza teritoriala se afla; domiciliul copilului, a directiei in a carei raza teritoriala domiciliaza adoptatorul si a persoanei sau a familiei adoptatoare. Totodata, Curtea observa ca, potrivit reglementarilor criticate, pentru incuviinaarea adoptiei de catre instanta este suficient consimtamantul exprimat numai in procedura deschiderii adoptiei, constatat prin documente doveditoare, sau consimtamantul extrajudiciar al parintilor firesti,
constatat prin act notarial, avand forma autentica desi aceasta a doua posibilitate este
reglementata de Legea nr.273/2004 doar in cazul adoptiei copilului de catre sotul parintelui sau.
Eliminarea parintilor din procedura incuviintarii adoptiei este o deficienta a textelor de lege criticate, de vreme ce prezenta directiei in a carei raza teritoriala se afla domiciliul copilului si a
directiei in a carei raza teritoriala domiciliaza adoptatorul nu poate suplini lipsa consimtamantului
parintilor firesti, citarea in instanta a acestora si luarea consimtamantului lor direct in fata instantei
in procedura incuviintarii fiind necesare pentru realizarea interesului superior al copilului.
Curtea constata ca adoptia este, in egala masura o operatiune juridica si o masura de
protectie a copilului, avand caracterul unui act juridic complex, valabil prin indeplinirea conditiilor
de fond, inclusiv prin exprimarea consimtamantului de catre parintii firesti si prin lipsa
impedimentelor la adoptie, in acelasi timp fiind si o masura de protectie a copilului, ce rezulta din
reglementarile internationale in materie, la care Romania este parte.
Curtea constata ca autorul exceptiei critica prevederile art.35 alin.(2) lit.i din Legea
nr.273/2004, in primul rand, raportat la art.20 din Constitutie, care prevede ca, in masura in care exista neconcordante intre pactele si tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care Rom?nia este parte, si legile interne, au prioritate reglementarile internationale, cu exceptia cazului in care Constitutia sau legile interne contin dispozitii mai favorabile.
in acest sens, Curtea retine ca, potrivit art.5 paragraful 1 lit.a) din Conventia europeana in
materia adoptiei de copii, incheiat la Strasbourg la 24 aprilie 1967, la care Romania a aderat prin Legea nr.15 din 25 martie 1993, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.67 din 31 martie 1993, "[...] adoptia nu este pronuntata decat daca cel putin consimtamintele
urmatoare au fost acordate si nu au fost retrase:
a) consimtamantul mamei si, in cazul in care copilul este legitim, cel al tatalui [...]".
De asemenea, Curtea constata ca art.9 paragraful 1 din Conventia europeana in materia
adoptiei de copii prevede ca "Autoritatea competenta nu va pronunta o adoptie decat dupa o
ancheta corespunzatoare privind adoptatorul, copilul si familia sa", stabilindu-se astfel
calitatea de parti a parintilor firesti la momentul pronuntarii adoptiei.
Asadar, potrivit Conventiei europene in materia adoptiei de copii, exprimarea
consimtamantului de catre parintii firesti se face la momentul "pronuntarii adoptiei", deci la
momentul incuviintarii acesteia.
Curtea constata ca omisiunea, din cuprinsul prevederilor legale deduse controlului, a exprimarii consimtamantului parintilor firesti la momentul incuviintarii adoptiei, exigenta expres reglementata in Conventia europeana in materia adoptiei de copii, constituie o neconcordanta,
in acceptiunea art.20 alin.(2) din Constitutie, intre legea interna si un tratat privitor la drepturile
fundamentale ale omului, situatie in care textul constitutional consacra prioritatea reglementarii
internationale.
Curtea constata asadar, ca prevederile art.35 alin.(2) lit.i) teza intai din Legea
nr.273/2004 sunt neconstitutionale, fiind contrare art.20 din Constitutie, raportat la art.5
paragraful 1 lit.a) si la art.9 paragraful 1 din Conventia europeana in materia adoptiei de
copii, in masura in care nu prevad luarea consimtamantului parintilor firesti, in fata
instantei, odata cu solutionarea cererii de incuviintare a adoptiei.
De asemenea, Curtea retine ca art.35 alin.(2) lit.i) teza intai incalca atat dispozitiile
constitutionale ale art.26 privitoare la viata intima, familiala si privata, ale art.48 relative la familie
si ale art.49 privind protectia copiilor si a tinerilor, cat si prevederile art.8 referitoare la respectarea
vietii private si de familie din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor
fundamentale.
b. Cat priveste prevederile art.35 alin.(2) lit.i) teza finala din Legea nr.273/2004, avand urmatorul continut: "[...] dispozitiile art.12 alin.(3) sau (4) ori ale art.13 se aplica in mod corespunzator", Curtea constata ca acesta consacra cazuri exceptionale in care exprimarea consimtamantului la adoptie a parintelui ori a parintilor firesti nu este obligatorie, atunci cand unul dintre ei sau ambii se afla in unul dintre cazurile reglementate expres de lege.
Curtea observa ca se face trimitere la cazuri exceptionale in care este indestulator
consimtamantul unuia dintre parintii firesti, exprimat atat in faza de deschidere a procedurii adoptiei, cat si in cea a incuviintarii acesteia, daca unul dintre acestia este decedat, necunoscut,
declarat, in conditiile legii, mort sau disparut, pus sub interdictie, precum si daca se afla, din orice
imprejurare, in imposibilitate de a-si manifesta vointa. De asemenea, consimtamantul parintilor
firesti ai copilului nu este necesar daca ambii sunt decedati, necunoscuti, declarati, in conditiile
legii, morti sau disparuti, pusi sub interdictie, precum si daca se afla, din orice imprejurare, in
imposibilitate de a-si manifesta vointa ori daca se adopta o persoana majora.
In acelasi mod, instanta judecatoreasca poate trece peste refuzul parintilor firesti sau, dupa
caz, al tutorelui de a consimti la adoptia copilului, in mod exceptional, daca se dovedeste, prin
orice mijloc de proba, ca acestia refuza, in mod abuziv, sa-si dea consimtamantul la adoptie si
instanta apreciaza ca adoptia este in interesul superior al copilului, tinand seama si de opinia
acestuia, in cazul in care a implinit varsta de 10 ani, cu motivarea expresa a hotararii in aceasta
privinta.
Curtea constata ca aceste prevederi criticate sunt in acord cu dispozitiile din Constitutie si
din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, circumstantierea
cazurilor in care consimtamantul parintelui sau al parintilor firesti poate sa lipseasca, la momentul
incuviintarii adoptiei, dand expresie principiului interesului superior al copilului.
Curtea constata ca prevederile care consacra acest din urma caz sunt in acord atat cu dispozitiile constitutionale ale art.26, art.48 si ale art.49, c?t si cu ale art.20 din Constitutie,
raportat la art.8 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale,
intrucat dovedirea refuzului abuziv al parintilor firesti, luarea consimtamantului copilului care a
implinit varsta de 10 ani si, mai ales, obligarea instantei de a-si motiva expres hotar?=area dau
expresie principiului interesului superior al copilului.
3. Potrivit art.31 alin.(2) din Legea nr.47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii
Constitutionale, republicata;, care prevede ca "in caz de admitere a exceptiei, Curtea se va
pronunta si asupra constitutionalitatii altor prevederi din actul atacat, de care, in mod necesar si
evident, nu pot fi disociate prevederile mentionate in sesizare", intrucat in cauza dispozitiile art.35
alin.(2) lit.i) teza intai din Legea nr.273/2004 nu pot fi disociate de cele ale art.63 alin.(3) si (4) din
aceeasi lege, Curtea urmeaza sa extinda controlul de constitutionalitate si asupra acestor
prevederi care au urmatorul continut:
- art.63 alin.(3): "Judecarea cererilor de incredintare a copilului in vederea adoptiei interne,
precum si a celor de incuviintare a adoptiei se face cu citarea directiei in a carei raza teritoriala se
afla domiciliul copilului, a directiei in a carei raza teritoriala domiciliaza adoptatorul sau familia
adoptatoare si a persoanei sau familiei adoptatoare.";
- art.63 alin.(4): "Judecarea cererilor de incuviintare a adoptiei internationale se face cu
citarea directiei in a ctrei raza teritoriala se afla domiciliul copilului, al persoanei sau familiei
adoptatoare, precum si a Oficiului".Curtea constata ca prevederile art.63 alin.(3) si (4) din Legea nr.273/2004 asupra carora s-a extins controlul de constitutionalitate incalca aceleasi dispozitii din Constitutie si din Conventia
pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale invocate.
Pentru considerentele expuse, in temeiul art.146 lit.d) si al art.147 alin.(4) din Constitutie,
precum si al art.1-3, al art.11 alin.(1) lit.A.d), al art.29 si al art.31 alin.(2) din Legea nr.47/1992,
CURTEA CONSTITUTIONALA
in numele legii
DECIDE:
1. Admite exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art.35 alin.(2) lit.i) teza intai si, prin
extindere, si a prevederilor art.63 alin.(3) si (4) din Legea nr.273/2004 privind regimul juridic al
adoptiei, exceptie ridicata de Teodor Luta Bura ?n Dosarul nr.2.878/30/2007 al Curtii de Apel
Timisoara - Sectia civila, constatand ca aceste prevederi contravin art.20 din Constitutie, raportat
la art.5 paragraful 1 lit.a) si art.9 paragraful 1 din Conventia europeana in materia adoptiei de
copii, in masura in care nu prevad luarea consimtamantului parintilor firesti, in fata instantei,
odata cu solutionarea cererii de incuviintare a adoptiei. 2. Respinge exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art.15 alin.(1) si ale art.35
alin.(2) lit.i) teza finala, exceptie ridicata in acelasi dosar de acelasi autor.
Definitiva si general obligatorie.
Decizia se comunica celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernului.
Pronuntata in sedinta publica din data de 20 martie 2008.

[Anga]

Astia nu sunt sanatosi?! Chiar isi bat joc de tot?
Nu cunosc detalii, nu stiu cat e de greu, pot doar sa imi inchipui. Vad doar ca in loc sa lase oamenii sa fie fericiti si sa le usureze procedurile - lucru care ar fi spre binele copiilor in primul rand, dar si spre binele familiilor -, ii forteaza sa consume resursele de orice fel in alte moduri si sa ii faca sa traiasca in stres si dupa aceea.

[aissa]

Ce sa zic...
Totul a pornit de la un tata natural care a deschis proces de recunoastere a paternitatii in acelasi timp cu procedurile de adoptie. Adica, la momentul la care copilul a fost declarat adoptabil nu avea decat mama, tatal la momentul acela ne-avand stabilita paternitatea. Asa ca a fost intrebata doar mama, s-a mers mai departe cu adoptia dar pana la momentul definitivarii adoptiei (adoptatorii primesc incredintare pe 90 de zile si apoi se definitiveaza in tribunal) tatal a devenit si in acte tata. Insa, nefiind prins in procedura initial, el nu si-a dat acordul sa ii fie adoptat copilul asa ca a contestat decizia.
Prin extensie, decizia de mai sus data in cazul lui, se va aplica de acum la toate cazurile. Adica, pt a nu se mai intampla asa, la final vor mai fi intrebati odata parintii naturali.... Si de aici vor veni inevitabil multe amanari si chiar si alte belele.

[Anga]

Οκ, sa zicem ca o omul acela avea dreptate. De ce nu aplica toata tarasenia asta la semnarea acetelor? Sa nu poata fi semnate decat daca ambii parinti dau acordul pt adoptie? Si identitatea celor care adopta sa nu fie dezvaluita?

[aissa]

Nu stiu cum sa explic...
Se naste copilul, mama (de regula cei care abandoneaza nu se mai "incurca" si cu declararea tatalui) are un nr de zile in care sa se gandeasca bine. Dupa acele zile se demareaza procedura de declarare a copilului adoptabil, la finalul careia, parintii firesti sunt intrebati daca isi dau acordul ca copilul lor sa fie adoptat. Daca e doar mama pe certificat e intrebata doar ea. DUpa acest moment, adoptatorii intra ei pe rol, cu incredintarea copilului in vederea adoptiei si la final cu incuviintare, copilul fiind deci sub tutela statului si incredintat pe o perioada de 90 de zile adoptatorilor. Dupa aceste zile se intra la tribunal unde parti sunt DPC (dir.pt protectia copilului) si adoptatorii.
In cazul dlui de mai sus, undeva intre momentul in care mama si-a dat acordul la adoptie si momentul in care adoptatorii au primit sentinta definitiva, lui i-a fost stabilita paternitatea, fapt care practic a anulat toti pasi de mai sus, pentru ca, in mod firesc, nu putea sa fie adoptat copilul lui fara acordul lui. Ca nu s-a stiut de actiunea tatalui de stabilire a paternitatii, ca s-a stiut si s-a suntat deliberat nu stiu, cert e ca el chiar isi doreste sa fie tata (cred...sper!) si prin urmare a contestat valabilitatea deciziei prin care copilul luia fost adoptat fara sa isi fi dat acordul. A primit sentinta favorabila....ceea ce va duce la multe modificari.

Sa se inteleaga bine: ii inteleg si ii admir lupta, cazul lui chiar e o exceptie si ma bucur ca mai exista si astfel de tatici. Sper sa chiar doreasca sa ii fie tata fiicei lui. Din pacate insa, o astfel de hiba bine folosita modifica total cadrul in care se vor desfasura de acum adoptiile.

[Anga]

Am inteles. E complicat, dar cred ca s-ar putea gasi o cale ca identitatea celor ce adopta sa nu fie devaluita. Macar atat. Sa traiasca si sa-si creasca in pace copilul.

[aissa]

Daca sunt parte in procesul de incuviintare a adoptiei vor primi si ei un exemplar din hotararea judecatoreasca ce contine, firesc, datele de identificare (nume, adresa) ale adoptatorilor.

[e l e n a]

cea mai mare greseala posibila, dezvaluirea identitatii adoptatorilor!! Multi copii nu vor mai avea liniste in noile lor familii primitoare. De cate ori se imbata gheorghe isi aminteste ca are un copil la popescu si nu i-ar strica o vizita. bleahh
in cazurile de exceptie , cum a fost acesta de paternitate, ar fi mai indicat la notariat sa se dea acordul, sau sedinta separata la tribunal.

eu ma intreb ce se intampla cand o femeie ascunde unuia ca are un copil cu el, il da spre adoptie, se incheie adoptia, apoi tatal biologic afla cumva ca e f probabil sa aiba un copil si cere sa se gaseasc copilul pt a i se face test de paternitate, ca el si-l doreste si vrea sa-l creasca, el motivandusi cerera tarzie ca nu stia ca mama a facut un copil...?

[n.bris]

Doamne , astia au inebunit de tot .N-o sa mai aiba curaj prea multa lume sa mai adopte .
In loc sa usureze procedura de adoptie...
Stiti ce nu inteleg eu ?Ce atatea drepturi frate pt parintii biologici ?In momentul in care la abandonat adio copil ,pt ca ,copilul ala nu supravietuieste singur pana tu parinte biologic te gandesti si te razgandesti .Practic in momentul in care ai abandonat fiinta aia ,ai condamnat-o la moarte pt ca daca nu ar interveni altii sa aiba grija de ea fara tine ar muri pur si simplu. .A ,ca ai nu-s ce probleme si ai nevoie de ajutor o perioada ,foarte bine ,cere-l si ti se va da ,da nu lasi copilul pe unde apuci ca pe un sac de cartofi si dupa aia vii cu pretentii ca e sg tau si alte alea ,ca tot sg tau era si cand l-ai lasat .

Iar cu cazul ala ,nu stiu care a fost hiba ,daca tatal o fi fost lasat pe dinafara intentionat sau nu ,dar nu inteleg de ce nu se aplica solutia doar pt cazul respectiv .Pt ca asa ,ma gandesc cu groaza ca poate peste cativa ani ma trezesc cu tatal biologic a lui fii-miu la usa ca-l vrea ,ca el nu a stiut de copil si nu si-a dat acordul.Brrr ,doamne fereste !

[valentina]

Mi se face rau! Ce sanse mai am eu sa adpot vreodata,daca oi adopta si sa stau cu frica;n san ca vin aia sa-mi ia copilul,sa-i bage in cap vrute si nevrute...cum sa stie cine il adopta!Autoritatile lu peste prajit!

[aissa]

[diana74]

BUNA DRAGELE MELE, SUNT FAMILII CARE AU LUAT DEJA MASURI , ..., DUMNEZEU SA II AJUTE.

aici e petitia ,

http://www.petitieonline.ro/petitie/memoriu_privind_adoptiile_in_romania_prin_modificarea_legii_273_2004-p04160042.html

Doamne ajuta !

[aissa]

Multumesc Diana!
Am deschis un subiect separat cu petitia pentru a nu scapa neobservat!

[aissa]

Nu stiu in ce masura a contat petitia, poate doar ca le-a venit mintea la cap, cert este ca s-a modificat legea 273 din nou, in bine de data asta si acum nu se vor mai cita in cadrul procesului atat naturalii cat si adoptatorii, deci se va respecta principiul confidentialitatii. Este foarte important pentru ca, in cazul adoptiei, una din temerile poate cele mai mari este sa nu te trezesti cand ti-e lumea mai draga ca vine cineva la usa sa zica cc ca ii pare, rau, s-a razgandit, vrea copilul inapoi. Nu mai zic de posibilitatea santajului, care e clar ca poate sa apara daca respectivii, de regula din straturile joase ale societatii, ti-ar stii numele si adresa exacta (asa cum se intampla daca avea un exemplar al Hotararii judecatoresti pe care gasea adresa intreaga, nume, CNP, tot).

Una din surse aici

So, cine se temea sa o ia pe acest drum din teama de a stii familia naturala cine sunt si unde stau, macar de aceasta temere am scapat. Go for it!

[Anga]

Ma bucur sincer!!!